#ONGprezent! vorbește despre provocările cu care ONG-urile din România se confruntă în această perioadă. Despre soluțiile și inițiativele pe care le-au pornit pentru a trece cu bine de ea, atât pentru angajații și voluntarii lor, cât mai ales pentru benefiarii pentru care lucrează.

Stiri.ong și Fondul pentru Inovare Civică publică o serie de interviuri cu organizații mari și mici, din toate domeniile de activitate, de la oraș sau din mediul rural, de peste tot din țară. Vrem să ne ținem la curent și să ne inspirăm unii pe alții, să ne sprijinim și să ne unim forțele, dacă e nevoie. Să fim prezenți, atenți, să avem grijă și să contribuim cu cât putem la eforturile pe care le fac autoritățile publice, mediul privat, mediul academic și mass media în aceste zile.

Cornel Sturza

Grupul Ecologic de Colaborare Nera

Grantee Fondul pentru Inovare Civică

Cum este tranziția către „noul normal" post Covid-19? Ce schimbări au intervenit în organizație sau în relațiile ei cu alte organizații sau parteneri?

ONG-urile de mediu independente aveau probleme și în „vechiul normal" datorită resurselor financiare puține și a acțiunilor de discreditare venite din partea grupurilor de interese și a nepăsării instituțiilor guvernamentale sau ale administrației locale care au considerat activitățile de tip watchdog ale ONG-urilor ca pe niște afronturi. „Noul normal" va accentua lipsa de resurse financiare iar în ceea ce privește structurile Ministerului Mediului, instituțiile publice în general, acestea nu dau semne că au înțeles să democratizeze relația cu ONG-urile.

Avem colegi din mediul ONG care și-au oferit în mod dezinteresat Ministerului Mediului serviciile de consiliere în domeniul protecției naturii, dar au părăsit relativ repede poziția oferită de minister datorită lipsei unor abordări comune.

Am avut un caz concret în activitatea noastră în acest an în care ne-am adresat domnului ministru Costel Alexe și i-am cerut să se implice în rezolvarea cazului de poluare transfrontalieră cu deșeuri miniere de la Moldova Nouă. Nici măcar nu ne-a răspuns la solicitare.

Care sunt provocările cele mai mari pe care le aveți acum și cum le abordați?

Acționăm de peste 16 ani pentru un management eficient al celor patru parcuri naționale și naturale din sudul Banatului. Legislația și reglementările cu multe ambiguități continuă să încurajeze exploatarea de resurse în interiorul parcurilor și asta de multe ori în interiorul zonelor de protecție integrală. Un caz special îl reprezintă Parcul Național Semenic -Cheile Carașului care, după 16 ani de existență, nu are un plan de management aprobat printr-un act guvernamental. Un astfel de document este "biblia" după care se guvernează orice parc național sau natural. În cazul Parcul Național Semenic Cheile-Carașului contractul de administrare al parcului, încheiat de RNP Romsilva cu Ministerul Mediului, este nelegal după părerea noastră fără existența planului de management. În acest timp din parc coboară zilnic transportoare cu bușteni.

Depozitele de deșeuri miniere neprotejate din haldele de la Anina, din iazul de la Moldova Nouă sau cele radioactive din haldele de la Ciudanovița sunt „răni" lăsate de minerit în sudul Banatului în legătură cu care atragem în permanență atenția autorităților la vârf direct responsabile. Și în acest domeniu lucrurile se mișcă greu deși, de multe ori, este afectată sănătatea a zeci de mii de locuitori din zona acestor depozite.

Pentru iazul de la Moldova Nouă încercăm să găsim soluții pentru neutralizarea metalelor grele din deșeurile depozitate pe iaz și stoparea poluării apelor subterane și de suprafață din zonă. Este un proiect implementat împreună cu Universitatea de Vest Timișoara, în calitate de leader al parteneriatului, și cu Institutul de Metalurgie și Minerit din Bor (Serbia) cu o finanțare din parte UE și a Guvernului României prin programul IPA Interreg România - Serbia. 

Ce activități sau inițiative pregătiți pentru perioada următoare?

Mare parte din proiectele noastre se bazează pe voluntariat iar voluntarii noștrii sunt elevi, studenți și tineri inactivi. Aportul lor cel mai important este acela de a monitoriza problemele de mediu din zonele de domiciliu iar pe baza observațiilor trimise de ei întocmim rapoarte care le punem la dispoziția autorităților direct responsabile ca sursă alternativă de informare.

Urmărim solicitările de propuneri de proiecte din partea finanțatorilor noștri tradiționali, și în primul rând trebuie menționez aici Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile și Biroul Regional de Colaborare Transfrontalieră Timișoara, iar în acest sens pregătim proiecte în domeniul protecției naturii și promovării ecoturismului care sunt de fapt principalele noastre direcții de acțiune. 

Cum consideri că ne putem sprijini reciproc, în următoarea perioadă, noi între noi, ca ONG-uri, sau noi cu alți actori din comunitate - mediul privat, sectorul public etc.?

Între ONG-uri trebuie să ne informăm în permanență în legătură intențiile și proiectele pe care dorim să le implementăm și expertiza pe care o avem. Este important să ne promovăm unii pe alții deoarece promovarea pe canale specifice este consumatoare de fonduri pe care nu le avem.

Cu sectorul public putem colabora mai bine dacă convingem sectorul public că în relația cu ONG-urile este nevoie de un plus de democratizare.

Cu mediul privat este mai complicat, acolo regula de baza este profitul înainte de orice în timp ce pentru noi profitul trebuie să aibă loc, dar cu respectarea legilor în general, și în domeniul protecției mediului în special. Asta nu înseamnă că nu putem găsi proiecte comune. Trebuie doar o schimbare de mentalitate și în mediul privat în sensul de a nu percepe în permanență ONG-urile ca niște entități mereu cu mâna întinsă după cei 3% din impozitul pe profit și bune doar de adunat PET-uri.  

Ce mesaj ai avea de transmis publicului CIF?

Citiți mai des Știri.ong! Veți avea parte de mult mai puține fake news-uri.

Grupul Ecologic de Colaborare Nera este o organizație neguvernamentală a cărei scop principal este menținerea echilibrului om - natură.