„Rural-Up este rezultatul unor experiențe mai mult sau mai puțin negative prin care tinerii din mediul rural sunt deseori nevoiți să treacă, iar cauzele sunt și ele multiple. Unul dintre acești tineri sunt chiar eu.” „Eu” este Ștefania Ciuraru, coordonatoarea proiectului Rural-Up. Acum 11 ani, a plecat din comuna Cleja, Județul Bacău, și a ajuns în București, la organizația Kolping, cu gând să învețe a schimba lumea. Kolping are un istoric în implicarea tineriilor, ca voluntari, la firul ierbii, în special în comunități din mediul rural. După un timp, Ștefania a fost invitată sa coordoneze această componentă și să dezvolte noi inițiative împreună cu și pentru tineri. Așa a ajuns să își confirme, din nou, că lucrurile nu s-au schimbat mai deloc, că nevoile tinerilor sunt în continuare ignorate: „În mediul rural tinerii nu au unde să socializeze, nu au un spațiu verde în care să se relaxeze sau un teren de sport pe care să bată mingea. Să zicem mersi dacă au asfalt în fața porții și nu sunt nevoiți să meargă cu a doua pereche de încălțări după ei. Ei nu contează pentru că nu votează, iar când ajung să poată vota, emigrează. Este povestea unei majorități covârșitoare în rândul tinerilor din mediul rural - iar prin acest proiect ne-am propus să le dam lor o mică parte din putere, să le aratăm că și ei pot mișca lucruri.”

Rural-Up al Asociației Kolping Moldova a „mișcat lucrurile” conform calendarului, până la instaurarea stării de urgență. Proiectul avea 3 componente importante - o serie de ateliere, un eveniment la care participau cei mai dornici de implicare și componenta finală, în care tinerii din județele Bacău, Vrancea, Harghita și Timiș identificau soluții la problemele din comunitate și le puneau în practică.

„Încă de la începutul proiectului ne-am propus ca în cadrul consultărilor să măsurăm nivelul de încredere în autorități”, ne spune Ștefania. „Îi întrebam dacă au interacționat cu primarul, dacă îi cunosc pe consilierii locali, dacă au intrat în primărie - mulți intraseră doar pentru o nuntă sau pentru realizarea actului de identitate. La întrebarea dacă ei consideră că pot schimba ceva, răspundeau instantaneu: Cum adică să aibă o întâlnire cu primarul? Cum să îl intereseze pe primar ce vor tinerii? Nu există așa ceva. Au fost de-a dreptul impresionați când au aflat că au voie să participe la ședințele de consiliu local sau că există programe de bugetare participativă sau consilii consultative.”

Apoi a venit momentul 13 martie, instaurarea starii de urgență, iar Rural-Up, echipa de proiect și tinerii s-au mutat online. „A fost mult mai greu”, povestește Ștefania. „Toti menționau oboseala cu școala online, lipsa timpului liber și cumva saturația de a fi online. Totuși, am reușit să discutăm pe seama documentarului Colectiv, să dezbatem cum ne putem implica în gestionarea Covid și, mai ales, să fim alături unii de alții. Foarte mulți tineri spuneau că nu știu ce să mai creadă, de unde să își ia informațiile, iar discuțiile noastre online le permiteau să își expună îngrijorările, fără să se simtă judecați.”

Într-o astfel de discuție online, a apărut ideea „luptei împotriva Covid” și a ajutorului oferit persoanelor afectate de pandemie. Tinerii au făcut și distribuit pachete cu alimente persoanele vârstnice și copiilor din familii sărace, iar de Paști, medicii au primit cozonaci. În Banat, tinerii din Liebling au decis ca pe lângă aceste pachete să îl ajute pe Mihai, un tânăr pasionat de imprimate 3D, să facă viziere care au fost donate celor care aveau nevoie: jandarmi, spitale, organizații care ajutau persoane vulnerabile. Prin Rural-Up, s-au achiziționat materialele necesare: filament, folii și elastice care au făcut să iasă o vizieră completă. 500 de viziere au fost realizate de Mihai cu imprimantele lui 3D.

„După ieșirea din starea de urgență, ne-am mai gândit ce putem face pentru a-i pregăti pe copii pentru o nouă sesiune de școală online”, povestește Ștefania. Rural-Up a ieșit „afară”, în comunitate. Astfel, s-a identificat varianta unei școli de vară, în format mai restrâns, cu ateliere creative și digitale pentru copii, în care tinerii voluntari să le ofere ajutor celor mici în folosirea unei tablete.

Parcursul Rural-Up nu a fost cel gândit inițial, dar pentru Ștefania rezultatul a fost cel așteptat: tinerii au simțit că trebuie să facă ceva în comunitate. „Ne-am dorit tare mult să le oferim tinerilor contexte de implicare, să le aratăm că și ei pot contribui și că nu e nevoie să aștepte acordul autorităților publice pentru a face ceva in comunitatile lor. Cred foarte mult în schimbarea în bine a satelor noastre prin implicarea și încurajarea copiilor și tinerilor de a face voluntariat. Vrem să își dorească să vadă bucuria pe cat mai multe fețe, în cât mai multe comunitati, știind că ei au avut o contribuție, contribuție pe care nimeni nu le-o poate lua înapoi. Această bucurie este ca o ștampilă pe care o vei purta toata viața cu tine.”

Asociația Regională Kolping Moldova este o organizaţie social-catolică cu caracter formativ şi caritativ.

Proiectul Rural-Up este realizat de Kolping Moldova cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, un program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.