De Gabriela Pițurlea

În zona de Nord-Est a României, care cuprinde județele Suceava, Iași și Botoșani, nu se făcuse până anul trecut o cartare din care să reiasă cât de numeroase sunt locuințele neconectate la o rețea de electricitate, unde se află ele și care sunt provocările principale cu care se confruntă.

Cel mai important lucru pe care a trebuit să-l facă FONSS în cadrul proiectului EN-POWER a fost să identifice profilul consumatorilor vulnerabili de energie electrică, pentru ca termenii folosiți în discuțiile cu autoritățile și cu furnizorii de electricitate să fie clari pentru toată lumea. Vulnerabilitatea, în cazul ăsta, e nu numai o problemă de availability (acces), așa cum se consideră de obicei, spune Diana Chiriacescu, directoarea FONSS, ci și de affordability, pentru că o gospodărie trebuie să își și permită să achite facturile lunare.

România e plină de așezări caracterizate de sărăcie generațională, cu familii numeroase în care există, de exemplu, un singur membru cu venit stabil, și unde electricitate înseamnă, de cele mai multe ori, improvizații precum un fir tras de la vecini.

Pentru acoperirea cercetărilor calitative din județul Suceava, FONSS, în parteneriat cu Institutul Bucovina, a organizat deplasări în perioada octombrie – decembrie în Țâmpoceni, comuna Păltinoasa, o comunitate romă săracă și cu o lungă istorie de marginalizare. În cătunul cu aproximativ 300 de locuitori, asistenții sociali și voluntarii Institutului au aplicat un chestionar în peste 70 de locuințe. S-au luat în considerare aspecte precum: nivelul de venit lunar, condițiile de locuire, numărul mediu de persoane din gospodărie și numărul de copii, nivelul de educație a capului familiei, existența unor familii monoparentale, nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități sau cu boli cronice.

Din cercetare, a reieșit că 20 de familii nu au acces la energie electrică, iar 30 au instalații improvizate. La problemele deja existente în comunitate din cauza lipsei racordării la rețeaua electrică, s-a adăugat, pe fondul pandemiei de coronavirus, necesitatea trecerii la școala online. Copiii din cătun, lipsiți de echipamentele digitale necesare și de posibilitatea de a le folosi, nu au mai avut acces la educație și rata abandonului școlar a crescut.

Sunt cazuri, spune Diana Chiriacescu, în care o familie plătește vecinilor 50 de lei pentru fiecare unitate consumatoare - dacă folosesc două becuri și un televizor, atunci le dau vecinilor 150 de lei pe lună, mult mai mult decât i-ar costa o factură electrică lunară pentru aceleași lucruri.

Deși infrastructura de bază pentru racordarea la rețea există în multe dintre zonele cartate, s-a constatat că locuințele improvizate nu ar putea fi conectate, deoarece locuitorii nu dețin nici documente de proprietate. Cu toate astea, conform FONSS, în 5-7 ani, problemele de acolo ar putea fi rezolvate cu ajutorul surselor regenerabile de curent, dar pentru găsirea unor soluții optime și navigarea piedicilor este nevoie de o Primărie implicată. Montarea de panouri solare pe acoperișuri, deși pare o soluție bună, ar necesita, în primul rând consolidarea caselor și, mai ales, ar presupune ca oamenii să aibă acte de proprietate sau de succesiune. De-asta un parc fotovoltaic cu pază ar putea fi o variantă mai ușor de implementat.

Informațiile obținute pe teren în cadrul proiectului EN-POWER au fost completate de centralizarea și interpretarea tuturor datelor oficiale disponibile pentru zona cartată.

Diana Chiriacescu spune că studiul nu le-a rezervat neapărat surprize, dar că în urma lui a ieșit în evidență un număr mult mai mare de familii care se confruntă cu sărăcia decât se așteptau.

Proiectul este doar un început, un punct de la care pot porni discuții cu producătorii și furnizorii de echipamente pentru identificarea de soluții eficiente și sustenabile de alimentare cu energie electrică, la costuri rezonabile. O soluție ar putea fi și cuprinderea unor astfel de comunități în programele de CSR ale marilor furnizori. Dar ca ei să facă asta, trebuie mai întâi să înțeleagă deopotrivă magnitudinea fenomenului și factorii care contribuie la perpetuarea lui.

Studiul făcut va folosi și la stabilirea unor punți de colaborare cu autoritățile locale, care trebuie, la rândul lor, să-și asume responsabilitatea de a include astfel de costuri în proiectele specifice de infrastructură.

Nu e un proces ușor de pus pe roate, dar primul pas spre a nu mai ignora necesitatea lui a fost făcut.

****

Proiectul EN-POWER – Profilul consumatorilor de energie vulnerabili din Regiunea Nord Est și împuternicirea acestora pentru accesul la surse regenerabile de electricitate pentru gospodăriile lor este derulat de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale - FONSS și finanțat prin Fondul pentru Inovare Civică în cadrul apelului de proiecte 2020, lansat cu sprijinul Enel România. Program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Sursa foto: aici