Atelierul online “Cum spui povestea organizației tale (mai ales în criză)”, susținut de Cristi Lupșa, fondatorul Decât o revistă, a adus împreună 15 ONG-uri finanțate prin Fondul pentru Inovare Civică, pentru a discuta despre cum ne spunem povestea organizației, cum o înțeleg și o transmit membrii echipelor noastre, donatorii sau beneficiarii cu care lucrăm. Spusă corect, pe canalele potrivite, povestea organizației poate fi un instrument util pentru a ne ține comunitatea aproape, inclusiv donatorii de care avem atâta nevoie în aceste vremuri.

Poveștile adevărate sunt unelte esențiale pentru a ne transforma viețile, organizațiile și societatea și a ne apropia unii de alții, spune Cristi Lupșa. Cu atât mai mult într-un context atât de complicat generat de pandemie.

Iată câteva idei cu care am rămas din acest atelier:

1.      Am realizat că poveștile organizațiilor noastre sunt mai asemănătoare decât credem. Cu toții am întâmpinat obstacole similare, am pierdut dar am și câștigat lucruri similare.

Pandemia ne-a luat contactul uman; nu mai avem curaj să facem proiecte mari în comunități mici; am avut întârzieri în a implementa proiectele, am pierdut parteneri și donatori; am pierdut o parte a echipei.

Am câștigat timp, voluntari, donatori noi, noi oportunități, o doză de empatie, încrederea comunității – acestea sunt doar câteva din pierderile și câștigurile menționate de participanți.

2.      Am evoluat, ca specie, să interpretăm lumea în povești. De aceea, a ne spune povestea, mai ales în vremuri grele, este un avantaj.

Oamenii nu se mai satură de povești, pentru că fac legătura între povești și viețile lor. Și tuturor ne place să auzim povești despre noi înșine atâta timp cât ne punem identifica cu protagonistul, nu-i așa?

3.      Tocmai pentru că ne identificăm cu povestea, o poveste bună este despre ce nu merge bine, dar mai ales despre ce poate fi făcut în acest context dificil.

Poveștile dau simultan drumul în corp la două chimicale, care ne întristează și ne bucură, în același timp. O poveste bună va face ușor pentru noi să vedem, să simțim detaliile concrete ale poveștii, care trebuie să aibă acțiune și/sau un fir narativ, în jurul unei idei principale.

Dacă povestea organizației noastre va putea să transmită emoții, experienţă și să vorbească simplu despre lucruri complicate, atunci oamenii se vor putea identifica mai ușor cu ea.

4.      Soluția poate veni chiar de la public, dacă avem curajul de a ne expune.

Poate că acum organizația ta este într-un moment de cumpănă și lucrurile nu se leagă cum ar trebui. Mai degrabă decât a te preface că lucrurile sunt bine, comunitatea ta va aprecia transparența și nevoia de ajutor, mai ales dacă povestea ta este spusă corect, iar tu știi măcar încotro ai vrea să te îndrepți. Cine știe ce soluții vor veni astfel către tine?

La final, câteva resurse recomandate de către Cristi Lupșa:

1. Cartea lui Paul Smith, Lead with a Story detalii aici
2. Cartea lui Simon Sinek, Jocul infinit (tradusă la Publica)