De Gabriela Pițurlea

În 2014, membrii MKBT făceau consultanță în domeniul urbanistic. Ajungeau să lucreze pentru autorități locale sau dezvoltatori și să cunoască zone din țară cu probleme structurale majore, dar ritmul de lucru nu le permitea să aprofundeze acele subiecte și să gândească soluții pentru ele. Din dorința asta au creat organizația MKBT: Make Better, și, pe parcurs, au ajuns să-și dedice mare parte din timp muncii în mediul ONG.

Marina Batog, economist urban, încă are amintiri vii de la primul lor proiect desfășurat cu PACT în Valea Corbului, din Argeș, unde a văzut copii jucându-se în bâzâitul liniilor de înaltă tensiune sub care creșteau în locuințe improvizate. Geograful Bogdan Suditu, colegul ei, e interesat de tema locuirii informale încă din 2007, când a ajuns în cartierul Valea Rece din Târgu Mureș, unde vreo 700 de oameni ridicaseră barăci din lemn și materiale refolosite. A scris un prim articol despre asta în 2009 și apoi a urmărit asiduu tema. Demersurile de advocacy ale MKBT pentru îmbunătățirea cadrului legislativ în domeniul locuirii informale au repurtat o victorie odată cu Legea nr. 151/2019, care face posibilă indentificarea și legalizarea așezărilor informale. „Până acum doi ani,” spune Marina, „tu nu puteai să scrii într-un PUG că există o așezare informală, chiar dacă tu vedeai că erau sute de locuințe. Dacă ele nu aveau forme legale, era ca și cum nu ar exista.”

Între timp, MKBT au creat alături de PACT și platforma locuireinformala.ro, pe care doresc s-o transforme într-o bibliotecă de resurse care să ajute la o mai bună înțelegere a fenomenului, dar și la mobilizarea pentru găsirea și implementarea de soluții. Proiectul „La Barăci: fără curent, fără apă, fără acte”, finanțat de Fondul pentru Inovare Civică, le-a permis să își continue misiunea.

„Ce mi-a plăcut la acest proiect, chiar dacă n-a fost de lungă durată,” spune Marina „este că ne-a dat ocazia să începem niște lucruri la care ne gândim de mult timp, ca să putem să avem niște sâmburi să continuăm.” Își doreau, în primul rând, o hartă a așezărilor informale, fiindcă, deși fenomenul e foarte amplu în țară, el rămâne foarte puțin cunoscut sau asumat. Fie că e vorba de barăci din bârne, araci și materiale plastice ridicate în câmp sau la periferii de oraș unde nu vrea să ajungă niciodată nimeni, de locuințe din foste colonii muncitorești atașate unor fabrici de mult închise, sau de construcții cu etaj, ridicate de oameni din comunități marginalizate, care locuiesc acolo de ani de zile fără să aibă acte de proprietate, fie că e vorba de o mână de oameni sau de sute de familii, harta își propune să arate că locurile astea există peste tot în țară și că e cazul să fie luate în seamă.

Cu ajutorul Geospațial, un colectiv de geografi de la Universitatea din București care se ocupă cu cartarea digitală, MKBT au acum o hartă pe care au încărcat în jur de 50 de așezări și la care oricine poate contribui făcându-și cont și completând chestionarul care cere câteva informații de bază despre așezare. Speranța echipei MKBT, spune Marina, este că harta va fi un prilej de a intra în legătură cu ONG-uri din țară, în special din Transilvania și Moldova, care sunt la rândul lor preocupate de tema locuirii informale și cu care ar putea dezvolta o comunitate de practică și contribui la inițiative care încearcă să sprijine astfel de comunități să intre în legalitate. „Sunt multe lucruri care nu funcționează încă și pe care guvernanții, finanțatorii sau autoritățile nu le înțeleg,” spune Marina.

Harta e însoțită de o nouă versiune a Ghidului de intervenție al organizației, care conține noile prevederi legale rezultate în 2019 și explicarea normelor metodologice publicate în 2020 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

O altă realizare importantă pentru ei este primul episod al unui podcast la care visau de ceva vreme. Marina e fană podcasturi. Îi plac On Being, creat de Krista Tippett, și mai multe podcasturi pe teme urbane, cum ar fi Grapple, care pune în context declinul orașelor din SUA, oferind multiple perspective, de la cele ale oamenilor direct implicați la cele ale specialiștilor. În munca lor de ONG sau de consultanță, Marina și colegii ei au lucrat nu de puține ori la strategii de județ sau de comună, pătrunzându-se de realitatea unui loc, pentru ca apoi să se întrebe ce ar putea face cu ea. „Trebuie să o transformi în niște energii, în niște inițiative, măcar în niște povești care să urnească niște munți,” spune ea. „Intenția era să găsim o formulă prin care să începem să povestim despre ce am tot întâlnit noi prin țară.” Așa a apărut podcastul Conversații despre locuire, făcut împreună cu Sunete pe bune, cu un prim episod despre casele improvizate, fără forme legale.

„Aspirația noastră este de a crea un spațiu de reflecție cu privire la provocările locuirii în diferite comunități din România,” spune Marina în intro. „Astfel, vrem să contribuim la o mai bună conștientizare și asumare a soluțiilor pentru aplanarea acestora.”

Podcastul va continua în 2021 cu unul sau două episoade despre locuire sub risc seismic, dar subiectele pe care MKBT speră să le abordeze sunt numeroase, de la viața în ghetouri la viața la bloc. Îi încurajează și că tema housing-ului, atât de importantă în programele partidelor din Marea Britanie, unde Marina a studiat Planificare Urbană, începe să stârnească tot mai mult interes și în România.

****

Proiectul La barăci: fără curent, fără apă, fără acte este derulat de Asociația Make Better și finanțat prin Fondul pentru Inovare Civică în cadrul apelului de proiecte 2020, lansat cu sprijinul Enel România. Program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.