#ONGprezent! vorbește despre provocările cu care ONG-urile din România se confruntă în această perioadă. Despre soluțiile și inițiativele pe care le-au pornit pentru a trece cu bine de ea, atât pentru angajații și voluntarii lor, cât mai ales pentru benefiarii pentru care lucrează.

Stiri.ong și Fondul pentru Inovare Civică publică o serie de interviuri cu organizații mari și mici, din toate domeniile de activitate, de la oraș sau din mediul rural, de peste tot din țară. Vrem să ne ținem la curent și să ne inspirăm unii pe alții, să ne sprijinim și să ne unim forțele, dacă e nevoie. Să fim prezenți, atenți, să avem grijă și să contribuim cu cât putem la eforturile pe care le fac autoritățile publice, mediul privat, mediul academic și mass media în aceste zile.

Andra Camelia Cordoș

Asociația Go Free

Grantee Fondul pentru Inovare Civică

Cum este tranziția către „noul normal" post Covid-19? Ce schimbări au intervenit în organizație sau în relațiile ei cu alte organizații sau parteneri?

Sunt foarte multe aspecte pe care suntem obligați să le luăm în considerare în această perioadă post-stare de urgență, nu doar din cauza noilor măsuri de distanțare, ci și din cauza faptului că mulți dintre noi ne-am redefinit realitatea în această criză, și anume, am început să ne dezvoltăm noi obișnuințe pe care acum trebuie să le integrăm în activitatea organizației. Vorbim și de un nou ritm în care lucrurile pot să se întâmple, unde e nevoie să ținem cont mai mult de nevoile tinerilor cu care lucrăm și să ne concentrăm împreună pe lucrurile care POT fi făcute în această perioadă, să comunicăm mai mult intern și să le oferim posibilități de implicare în continuare. Mare parte din activitatea noastră era axată, înainte de criză, pe interacțiuni directe cu comunitățile cu care lucrăm, deplasări și documentări pe teren, în special în mediul rural. Pentru noi ca organizație a fost important să nu pierdem contactul cu tinerii din satele cu care lucrăm, ultima activitate în comuna Sânpaul (Cluj) fiind organizată cu o săptămână înainte să se instaureze starea de urgență. Pandemia asta a subliniat încă o dată cât de important este să creăm rețele de comunicare acolo ele nu există, să ținem oamenii conectați și să rămânem prezenți în comunitate. În cazul nostru, am reușit să rămânem conetactați în continuare cu tinerii din sate, și prin intermediul comunităților online pe care le-am dezvoltat în ultimii doi ani. Ne-am adaptat o parte dintre activități - de exemplu evenimentul Cafe Journalism for Justice s-a transformat într-un Virtual Cafe Journalism for Justice 1:1; picnicul cultural programat într-o zonă protejată din comuna Sânpaul a devenit „Picnic online: maniFEST de acasă - 1 mai altfel", în care am discutat despre cărți și am citit pasaje preferate, unul dintre obiectivele activității fiind încurajarea lecturii în rândul tinerilor din mediul rural; Miruna, care tocmai a avut bacalaureatul, a creat o animație despre cum poate fi folosit jurnalismul comunitar, ne-am pregătit pentru campaniile următoare etc. Să ne oprim nu a fost deloc o opțiune.

Go Free este și una dintre organizațiile care gestionează programul European Youth Village (Satul European de Tineret), alături de Asociația pentru Dezvoltare Activa. A fost important să urmărim cum resimt tinerii din mediul rural efectele pandemiei mai ales din perspectiva școlii online, și să rămânem în contact cu membrii din comunitățile rurale (profesori, învățători, părinți) pentru a înțelege provocările lor. De asemenea, am fost nevoiți să restructurăm întregul program pentru 2020-2021. Nu ne așteptăm să fie ușor, dar nici nu vom pierde timpul gândindu-ne constant la toate lucrurile pe care nu le mai putem face, cum erau planificate înainte de pandemie.

E un nou context în care singura soluție pentru a înainta este să facem față incertitudinilor cu care pandemia vine la pachet, să avem multă răbdare și să continuăm să punem pe agendă schimbările care au fost conștientizate și au devenit urgente și pentru alți actori (abia) după această pandemie. Una dintre aceste urgențe este egalizarea șanselor în educație pentru tinerii din mediul rural și urban. Dincolo de asta, instituțiile ar trebui să înceapă să ia mult mai în serios munca pe care organizațiile o fac la firul ierbii și să valorifice contribuțiile cu care pot să vină în restructurarea sistemului de educație. Pandemia asta nu a venit cu revelații. Sau, poate, i-a luat prin surprindere doar pe cei care nu cunoșteau realitatea din comunitățile rurale, care nu și-au dorit cu adevărat să facă o schimbare pentru tinerii din mediul rural, care au prioritizat mereu alte probleme și au ignorat constant comunitățile vulnerabile. Dacă mă uit în urmă la comunitățile rurale cu care am lucrat mai intens în ultimii 5 ani, puține lucruri s-au schimbat. Toate aceste provocări erau acolo de mult timp. Însă, pandemia ne-a obligat pe mai mulți dintre noi să ne uităm la aceste comunități și la problemele cu care se confruntă. Și, din fericire, autoritățile sunt acum obligate să caute soluții. Rămâne însă de urmărit în ce măsură acestea sunt și realiste și iau în considerare specificul comunităților vulnerabile.

Care sunt provocările cele mai mari pe care le aveți acum și cum le abordați?

Cea mai mare provocare zilele acestea e să înțelegem în ce fel de societate ne desfășurăm activitatea post-COVID 19; unde se plasează acum România din perspectiva respectului pentru drepturile omului, a respectului pentru drepturile tuturor cetățenilor săi; în ce măsură autoritățile acționează cu responsabilitate față de toți cetățenii săi. Dincolo de măsurile de siguranță impuse și de măsurile economice despre care ni se amintește constant, spațiul public se află într-o continuă transformare. Acțiuni precum respingerea legii privind educația sexuală în școli, adoptarea de către Parlament a legii privind interzicerea educației despre identitatea și egalitatea de gen, ori numirea în Colegiul Director al CNCD (Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării) a unor persoane care au susținere politică, dar nu au formare sau experiență profesională și un angajament onest în domeniul drepturilor omului și al non-discriminării, ar trebui să ne pună în alertă pe toți. Faptele recente ne arată cât de fragil este angajamentul reprezentanților statului român față de drepturile omului și față de cei mai vulnerabili dintre cetățenii săi.

Rolul nostru, al Go Free, e să ne uităm și la modul în care societatea românească răspunde (sau nu) la ceea ce se întâmplă în spațiul public și să intervenim acolo unde avem competența necesară sau să ne alăturăm demersurilor altor organizații care își fac bine treaba. Personal, nu cred în intențiile organizațiilor care și-au delimitat foarte strict domeniul de acțiune și nu își mai scot deloc capul din „pătrățelul" lor. A rămâne indiferent sau tăcut nu este o opțiune. Viitoarele inițiative și proiecte pe care organizațiile non-profit din România le vor demara în următorii ani trebuie să ia în considerare dinamica nouă care s-a creat, unde ne-am împiedicat, și să construim de aici alternative. Schimbările pe care le țintim trebuie să fie relevante. E nevoie să ne punem o serie de întrebări pornind de la niște întâmplări care ne spun mult mai mult decât par la o primă vedere. Și anume, instituții care nu cunosc realitatea din teren, politicieni care cred că au puterea de a ne spune despre ce avem voie să discutăm sau nu, reprezentanți ai bisericii pentru care apelul la responsabilitate și prioritizarea siguranței publice sunt percepute ca o amenințare. Cum mă raportez eu ca organizație sau eu ca cetățean la tot ce se întâmplă? Și ce acțiuni e nevoie să întreprind începând de acum pentru ca lucrurile să meargă mai bine în viitor.

Ce activități sau inițiative pregătiți pentru perioada următoare?

Zilele acestea noi facem tranziția spre un nou spațiu unde să ne desfășurăm activitatea (suntem nevoiți din nou să ne mutăm) și vom pune aici, printre altele, bazele Centrului #YesLove, o nouă inițiativă Go Free axată pe educația anti-discriminare și dezvoltarea unei culturi a solidarității în rândul tinerilor, pe care o vom demara începând cu luna septembrie 2020.

Tot în această perioadă pregătim ultima componentă a proiectului de solidaritate „Sânpaul - Un sat pentru tineri". Cu sprijinul unei tinere artiste din Cluj, Serena Rotaru, și contribuțiilor voluntarilor, am construit 3 mini-biblioteci personalizate (video căsuțele cu cărți din Sânpaul - making of), de unde tinerii vor putea să ia cărțile acasă să le citească. Le vom monta în iulie/august în 3 sate din comuna Sânpaul și vom demara o campanie de informare la nivel local.

Alte două proiecte finanțate prin programul pentru tineri „Corpul European de Solidaritate" au fost demarate în luna mai și se vor desfășura pe parcursul a 12 luni. Suntem în etapa de organizare internă și planificare a activităților din această vară (atât cât ne-a permis pandemia să ne întindem), urmând să publicăm mai multe oportunități de implicare pentru tineri, pe platformele noastre. Primul, „Jurnalism Creativ pentru Democrație", are o puternică componentă de educație civică și cuprinde o serie de documentări la foste închisori comuniste și memoriale. Cel de-al doilea, „Memorie și rezistență în fața urii", va crea pentru tineri contexte de învățare cu privire la Shoah (genocidul evreilor) și Porajmos (holocaustul romilor) - pregătim un webinar pentru 2 august (Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor) și o primă documentare la Muzeul Holocaustului din Șimleu Silvaniei. Îi invităm pe toți cei interesați de subiectele acestea să ne urmărească activitatea pe site-ul gofree.ro și pe pagina de Facebook @AsociatiaGoFreeCluj.

Pentru cei interesați de programul European Youth Village/Satul European de Tineret, și mai ales pentru satele interesate să candideze pentru acest titlu, în următoarea perioadă vom anunța pe pagina de Facebook @EuropeanYouthVillage, modul în care propunem continuarea programului și informații noi cu privire la cea de-a doua ediție a Summitului Tinerilor din Mediul Rural.

Acestea sunt câteva dintre activitățile pe care ne concentrăm energia în prezent. O altă parte din activitatea noastră ia constant în vedere ce se întâmplă în spațiul public - să vedem, de exemplu, cu ce fel de legi sau inițiative o să ne mai surprindă cei care iau decizii în numele nostru. 

Cum consideri că ne putem sprijini reciproc, în următoarea perioadă, noi între noi, ca ONG-uri, sau noi cu alți actori din comunitate - mediul privat, sectorul public etc.?

Avem nevoie de mai multe manifestări ale solidarității, ca acțiune, indiferent la ce actori ne referim, iar asta presupune și să fim mai atenți unii la ceilalți. În rest, aș mai putea adăuga: semnează petiția și memoriile care cer președintelui să nu promulge legea de interzicere a educației despre identitatea și egalitatea de gen, susține organizațiile din comunitatea ta, promovează pozițiile bine argumentate, raportează conturile false care instigă la ură, apără-i pe cei care sunt vulnerabili, canalizează-ți energia pe lucrurile pe care le poți schimba etc. Dacă vrei să-ți faci partea, acum e momentul.  

Ce mesaj ai avea de transmis publicului CIF?

Întregul interviu este un mesaj pe care aș dori să-l citească cu răbdare. Iar dacă l-au parcurs până la final, le mulțumesc și îi invit să ne întoarcem cu toții la acțiune. Avem multe de făcut împreună.

Asociația Go Free are ca misiune creșterea nivelului de cultură, educaţie şi democraţie în rândul societăţii civile din România.